Maramureș, o regiune situată în nord-vestul României, este faimoasă pentru tradițiile sale străvechi și bogata cultură populară. Nunta maramureșeană este un adevărat spectacol, încărcat de obiceiuri și ritualuri menite să integreze noua familie în comunitate și să marcheze trecerea celor doi tineri la statutul de oameni maturi. În acest articol, vom explora cele mai importante aspecte ale nunții tradiționale în Maramureș, de la pregătiri până la petrecerea de după cununie.
1. Logodna și pregătirile pentru nuntă
Logodna
În satele maramureșene, fetele și feciorii se întâlnesc la petreceri, șezători și în zilele de sărbătoare. După ce băiatul și fata își aleg partenerii, amândoi cer acordul părinților pentru căsătorie. Dacă familiile acceptă relația, flăcăul trebuie să o pețească pe viitoarea mireasă în casa socrilor, unde o cere propriu-zis de nevastă. Logodna are loc într-o sâmbătă seară, când tinerii primesc binecuvântarea preotului și schimbă între ei verighetele.
Pregătirile pentru nuntă
Pregătirile pentru nuntă încep cu două săptămâni înainte de eveniment. Mirele, mireasa și părinții lor cheamă întreg satul la nuntă, iar familiile mai înstărite lasă această sarcină în seama chemătorilor. În acest timp, feciorii se întâlnesc la casa mirelui, unde stegarul coase steagul și îl împodobește cu panglici, batiste, clopoței și spice de grâu. La casa miresei, domnișoarele de onoare împletesc cununa.
2. Ziua nunții
Rămas bun de la familie
În ziua nunții, mirele și mireasa, fiecare în casa părinților lui, își iau rămas bun de la familie prin cântece foarte profunde, care îi emoționează puternic pe nuntași. De obicei, tinerii își cer iertare pentru greșelile lor și promit că vor fi soți buni și cuviincioși.
Drumul spre biserică
Tinerii merg separat la biserică, însoțiți de alai. Dacă mirii nu sunt din același sat, băiatul, împreună cu stegarul și câțiva nuntași, merg după mireasă. În calea lor spre biserică, mirii și alaiul sunt întâmpinați de strigături și cântece specifice nunților maramureșene.
Cununia religioasă
Cununia religioasă are loc în biserica satului, unde preotul îi cunună pe miri în fața lui Dumnezeu și a comunității. După ce primesc binecuvântarea preotului, mirii își schimbă jurămintele și sunt uniți în căsătorie.
3. Petrecerea de nuntă
Jocul miresei
După cununia religioasă, petrecerea de nuntă începe cu jocul miresei, un dans tradițional în care mireasa este în centrul atenției. Invitații se adună în jurul ei și îi urmăresc mișcările grațioase, în timp ce muzica populară răsună în fundal.
Dansul mirelui
După jocul miresei, mirele este invitat să danseze un dans tradițional numit „dansul mirelui”. Acesta este un dans exclusiv masculin, la care participă doar bărbații prezenți la nuntă.
Hora miresei
Dimineața, mireasa renunță la voal și își pune pe cap un batic, trecând astfel la statutul de soție. Are loc hora miresei, la care iau parte doar femeile măritate. Acest dans simbolizează intrarea miresei în rândul femeilor măritate și îi oferă ocazia să se bucure de compania celorlalte doamne.
4. Costumele tradiționale
Costumul mirelui
Mirele poartă un costum tradițional maramureșean, format din cămașă albă, pantaloni și vestă brodați cu motive populare. Pe cap, mirele poartă o pălărie înaltă, specifică zonei Maramureș, și în mână ține un baston împodobit cu flori și panglici.
Costumul miresei
Mireasa poartă o rochie albă, brodată cu motive populare, și un voal împodobit cu mărgele și flori. După ce își schimbă voalul cu baticul, mireasa își împletește părul într-un coc tradițional, care va fi acoperit de baticul de soție.
5. Muzica și strigăturile
Muzica populară joacă un rol important în nunțile maramureșene. Cântecele și strigăturile sunt interpretate de către ceterași și lăutari, care îi încurajează și pe invitați să se alăture petrecerii. Unele strigături fac aluzie la caracterul mirilor, la viața de femeie măritată sau la tradițiile locale.
6. Steagul nunții
Stegarul, o persoană importantă în cadrul nunții, coase și împodobește steagul nunții cu panglici, batiste, clopoței și spice de grâu. Steagul este considerat simbolul vitalității și al puterii masculine și reprezintă onoarea mirelui. După nuntă, doar spicele de grâu se păstrează, acestea fiind folosite la botezul primului copil al cuplului.
7. Cununa de nuntă
Cununa de nuntă este împletită de domnișoarele de onoare și este purtată de mireasă în timpul ceremoniei religioase. Cununa simbolizează unitatea și dragostea dintre miri, fiind un element important în ritualul nunții tradiționale maramureșene.
8. Alaiul nunții
Alaiul nunții este format din rude și prieteni apropiați ai mirilor, care îi însoțesc pe aceștia în drumul lor spre biserică și la petrecerea de nuntă. Membrii alaiului poartă costume tradiționale și participă activ la toate momentele importante ale nunții.
9. Nașii de cununie
Nașii de cununie sunt persoanele care îi însoțesc pe miri în timpul ceremoniei religioase și care îi ajută în pregătirile pentru nuntă. Ei au un rol important în viața tinerilor căsătoriți și sunt considerați al doilea set de părinți ai acestora.
10. Tradiții post-nuntă
După nuntă, tinerii căsătoriți au datoria să ducă daruri și un mic brad împodobit nașilor de cununie, o dată pe an. Această tradiție arată recunoștința mirilor față de sprijinul primit de la nași și întărește legătura dintre cele două familii.
Nunta tradițională în Maramureș este un eveniment plin de culoare și tradiție, care aduce în prim-plan obiceiurile și valorile străvechi ale acestei regiuni. De la pregătirile pentru nuntă și până la petrecerea care urmează ceremoniei religioase, nunta maramureșeană reprezintă o veritabilă manifestare artistică a întregii comunități, menită să celebreze și să întărească legăturile de familie și prietenie.
